{"id":860,"date":"2017-03-29T17:06:23","date_gmt":"2017-03-29T14:06:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.innersound.ro\/en\/?p=860"},"modified":"2018-07-05T19:42:30","modified_gmt":"2018-07-05T16:42:30","slug":"bicephalous-mihai-maniceanu-the-sound-architect","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.innersound.ro\/en\/2017\/03\/29\/bicephalous-mihai-maniceanu-the-sound-architect\/","title":{"rendered":"Bicephalous: Mihai M\u0103niceanu, the sound architect"},"content":{"rendered":"

Personificare a zicalei \u201capele lini\u015ftite sunt ad\u00e2nci\u201d, Mihai M\u0103niceanu<\/strong> tace, face \u015fi este, \u00een lini\u015fte, unul din cei mai talenta\u0163i muzicieni din Rom\u00e2nia. Spun muzician pentru c\u0103 Mihai este, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un pianist fenomenal \u2013 calitate \u00een care a \u015fi participat la edi\u0163ia din 2016 a festivalului InnerSound -, un compozitor de mare for\u0163\u0103, dar \u015fi un fin \u015fi profund analist, pe l\u00e2ng\u0103 activitatea pedagogic\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. A\u015fa c\u0103 m\u0103 bucur c\u0103 am ocazia s\u0103 aduc o modesta contribu\u021bie \u00een a pune \u00een lumin\u0103 un om care chiar merit\u0103 <\/em>s\u0103 fie pus \u00een lumin\u0103. Mai ales c\u0103 singur, nu o face; de altfel, a refuzat s\u0103 \u00ee\u015fi interpreteze propria muzic\u0103 \u00een recitalul de la ARCUB Gabroveni din 30 septembrie. \u00cen schimb a interpretat-o pe a mea, lucru de care voi face abstrac\u0163ie \u00een prezentul text (care nu este neap\u0103rat o cronic\u0103 ci, mai degrab\u0103, o \u00eencercare de portret pornind de la men\u0163ionatul eveniment). S\u0103 \u00eencep cu primul cap al creaturii \u201cbicefale\u201d – termen \u00eemprumutat din titlul unei lucr\u0103ri din 2014 semnate de \u00eempricinat -, \u015fi anume, Pianistul.<\/p>\n

Tema \u201cTouch\u201d a festivalului InnerSound de anul acesta a \u00eenglobat \u015fi o serie de recitaluri pentru instrumente cu taste, precum cele trei de pian din seara \u201cTouch the Keys\u201d \u015fi cel de acordeon din finalul festivalului (sus\u0163inut de Ghenadie Rotari). Dac\u0103 pianista maltez\u0103 Gabi Sultana a prezentat publicului bucure\u015ftean \u201cpianul preparat\u201d, iar C\u0103t\u0103lin Cre\u0163u, \u201cinterac\u0163iunile cu tehnologia\u201d, subtitlul recitalului lui M\u0103niceanu a fost, simplu, \u201cVirtuozul\u201d. Un calificativ pe deplin meritat \u015fi c\u00e2\u015ftigat pe parcursul ultimilor ani, prin activitatea interpretativ\u0103 impresionant\u0103 \u00een cadrul diverselor manifest\u0103ri axate pe muzica modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103, dintre cele mai notabile amintind S\u0103pt\u0103m\u00e2na Interna\u0163ional\u0103 a Muzicii Noi<\/em> din Bucure\u015fti sau festivalul Timsonia <\/em>din Timi\u015foara.<\/p>\n

Una din primele mele amintiri cu Mihai, pe care \u00eel \u015ftiu de 16 ani \u015fi care mi-a fost coleg de facultate, este pasiunea lui pentru opera lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, mai cu seam\u0103 pentru nuvela \u201cArhitectul\u201d, \u00een care, \u00een urma unei banale \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, personajul principal devine at\u00e2t de fascinat de sunet<\/em> (\u00een cazul respectiv, cel al unui claxon de automobil), \u00eenc\u00e2t recreeaz\u0103 pas cu pas istoria muzicii, devenind una cu ma\u015fina, o creatur\u0103 fantastic\u0103 ce acapareaz\u0103 treptat \u00eentregul glob p\u0103m\u00e2ntesc. Mi-a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit\u0103 pe retin\u0103 aceast\u0103 imagine, pe care M\u0103niceanu a \u015fi exploatat-o din punct de vedere muzical \u00een lucrarea sa pentru ansamblu de percu\u0163ii Mishiba<\/a> (2016), a unui alchimist\/arhitect miriapod aplecat asupra instrumentului-ma\u015fin\u0103rie cu care devine treptat, prin osmoz\u0103, un singur tot.<\/p>\n

Cam asta este senza\u0163ia c\u00e2nd c\u00e2nt\u0103 Mihai, mai ales c\u0103, \u00een cazul acestui recital, muzica chiar a explodat dintr-un singur sunet (o alt\u0103 similaritate cu nuvela): prima lucrare interpretat\u0103 a fost delicioasa Musica ricercata<\/em> a lui Gy\u00f6rgy Ligeti<\/strong>, o suit\u0103 din prima perioad\u0103 de crea\u0163ie a compozitorului (1953) care porne\u015fte cu un sunet \u015fi ajunge s\u0103 le c\u00e2\u015ftige, \u00een ultima parte, pe toate 12, trec\u00e2nd prin zone minimaliste, apoi bartokiene, altern\u00e2nd umorul (c\u0103teodat\u0103 absurd) cu nostalgia\u00a0 \u015fi tensiunea. Au urmat superbul preludiu nr. 11 din Vingt regards sur l\u2019enfant-J\u00e9sus<\/em> de Olivier Messiaen<\/strong>, \u201cPrima comuniune a Fecioarei\u201d (1944), unde ghirlande de figura\u0163ii \u015fi \u201cc\u00e2ntece de p\u0103s\u0103ri\u201d se \u00eentrep\u0103trund cu lente corale \u015fi clopote ad\u00e2nci \u00eentr-o form\u0103 mozaicat\u0103; \u201cInterludiu\u201d \u015fi \u201cToccata\u201d din Suita a II-a pentru pian de Remus Georgescu (1963); o lucrare atipic\u0103 pentru Salvatore Sciarrino, Anamorfosi <\/em>(1980), care mixeaz\u0103 m\u0103iestrit Jeax d\u2019eaux<\/em> de Ravel cu Singing in the Rain<\/em>. Dar punctul de atrac\u0163ie al recitalului a fost, cu siguran\u0163\u0103, finalul exploziv, Sonata nr. 1 de Henryk G\u00f3recki<\/strong> (1956\/84\/90); iar dac\u0103 pe parcursul recitalului, M\u0103niceanu a demonstrat rafinament \u015fi fin\u0103 inteligen\u0163\u0103 \u00een a doza \u015fi alterna culori, nuan\u0163e, subtilit\u0103\u0163i, fraz\u0103ri particulare, caractere \u015fi moduri de atac, G\u00f3recki i-a permis \u201cmiriapodului\u201d s\u0103 se dezl\u0103n\u0163uie \u00eentr-o jubiliar\u0103 \u00eenl\u0103n\u0163uire de acorduri brutale.<\/p>\n